krokus
 GM

 
Bine ati venit!
Imprimare Email

... ceea ce se va întâmpla în cadrul disciplinelor de specialitate după un prim val de indignare, va confirma complet rezultatele mele şi le va completa în mod detaliat. De acest lucru, sunt convins. Atunci lumea se va întreba din nou, de ce nu s-a descoperit mai repede acest lucru... După ce s-a găsit „Cheia-Universală“ este relativ simplu să se deschidă toate uşile cu acest nou mod de înţelegere... Parcă ţi se ia o perdea din faţa ochilor!


Dr. Med. Mag. Teol. Ryke Geerd Hamer

Geerd

 

Ce este de fapt Știința Vindecării Germanice? ®

 

Medicina modernă a dorit să exploreze corpul uman pentru a-l putea vindeca mai bine. După cum s-a văzut, acest principiu s-a dovedit incomplet, fiindcă datorită entuziasmului simţit la descoperirea relaţiilor mecanico-biochimice, s-a uitat complet de psihic şi creier.

În mod similar, au fost interpretate greşit şi orbitele planetelor, câtă vreme soarele nu putea fi considerat corpul ceresc central din motive dogmatice - crezându-se că este vorba de orbite spirale în jurul pământului, ceea ce nu doar că nu prea avea sens, dar era şi foarte greu de calculat. Însă de când Galilei a redescoperit soarele ca şi corp ceresc central al sistemului nostru planetar, orbitele planetelor au o traiectorie circulară destul de simplă în jurul soarelui.

Medicii secolelor sau mileniilor trecute puneau în centrul observaţiilor lor, de cele mai multe ori, legăturile psihice, atât în ceea ce priveşte diagnosticarea cât şi terapia. Sigur că nu erau în stare să cimenteze aceste constatări pe baza anatomiei, fizicii şi biochimiei, adică pe baza ştiinţelor naturale moderne, ci acumulau experienţele mai cu seamă pe cale psihologic-intuitivă, lucru considerat în parte şi astăzi ca fiind fără importanţă. Ambele puncte de vedere sunt incomplete, ambele neglijând creierul într-o măsură mai mare sau mai mică. Per ansamblu, concepţia psihologic-intuitivă era mai apropiată de circumstanţele reale, fiindcă astăzi cunoaştem urmările groaznice ale unei ştiinţe medicale exclusiv organice. Pe de altă parte însă, nu se poate ajunge la o sinopsă sistematică reproductibilă, dacă nu se ia în considerare întregul sistem organic.

În realitate nu există o diferenţiere strictă între psihic, creier şi organ, deoarece este vorba de un sistem tripartit cu funcţionare sincronă permanentă şi anume:

Psihic - Creier - Organ 

Toate procesele psihicului şi organului sunt interconectate prin creier şi sunt coordonate în cadrul acestuia. Creierul este oarecum marele calculator al organismului nostru, psihicul preia rolul programatorului, corpul şi psihicul constituind împreună organul efector al calculatorului, atât în cazul unei programări optime, cât şi în cazul unei perturbări a programului. Nu doar psihicul programează creierul şi organul, ci şi organul este capabil să inducă o programare a creierului şi a psihicului în cazul unor leziuni, fracturi etc. Trebuie să fim conştienţi de această alternanţă permanentă între psihic – creier - organ şi să privim creierul ca şi computerul întregului nostru organism dezvoltat în decursul a milioane de ani, pentru a putea înţelege legile Științei Vindecării Germanice®. Știința Vindecării Germanice® nu cuprinde doar raportul dintre psihic, creier şi organ, ci oferă şi explicaţiile embriologico-ontogenetice pentru a putea înţelege de ce centrele releu individuale se află în anumite părţi ale creierului. De asemenea explică şi legăturile dintre diferitele straturi germinative şi diferitele formaţiuni histologice ce rezultă din acestea, atât tumori canceroase, cât şi ţesuturi sănătoase; fiindcă în fiecare zonă canceroasă găsim acel model histologic al ţesutului care, din punct de vedere embriologic, îşi are locul în punctul respectiv.

Totodată mai cuprinde şi un alt sistem de coordonare care priveşte raportul dintre diferitele modele de comportament şi conflict în unităţi mai mari (familie, gintă, hoardă, haită, turmă etc.) şi care extinde această sinopsă asupra întregului cosmos, şi priveşte convieţuirea ce s-a dezvoltat în decursul a milioane de ani şi în simbioză cu alte rase sau specii, creaturi într-un cadru cosmic.

A 3-a Lege Biologică a ȘtiinÈ›ei Vindecării Germanice®, “Sistemul ontogenetic al tumorilor ÅŸi al bolilor echivalente cancerului“ grupează toate aÅŸa-zisele boli în funcÅ£ie de apartenenÅ£a la stratul germinativ: endodermul, mezodermul ÅŸi ectodermul, care se formează deja la începutul dezvoltării embrionului.

Fiecare celulă, respectiv fiecare organ al corpului nu poate fi atribuită doar unui singur strat germinativ deoarece, din punct de vedere evolutiv, anumite părţi ale creierului precum şi anumite formaţiuni histologice aparţin de toate straturile germinative.

Mai mult, organele conduse de creierul nou ÅŸi organele conduse de creierul vechi (arhaic) se comportă invers proporÅ£ional în ceea ce priveÅŸte multiplicarea ÅŸi scăderea numărului de celule, în cursul fazei de conflict activ ÅŸi al fazei de conflict rezolvat. Adică: celulele respectiv organele care se dezvoltă din endoderm au releele în trunchiul cerebral ÅŸi în cazul îmbolnăvirii de cancer determină multiplicarea sau proliferarea celulară cu tumori compacte de tipul adeno (d. ex. în ficat, în plămâni [noduli], în intestin). Celulele respectiv organele care s-au dezvoltat din ectoderm au releele la nivelul scoarÅ£ei cerebrale ÅŸi determină scăderea celulară sub forma unor necroze sau ulceraÅ£ii sau  diminuarea funcÅ£iilor organelor, d. ex. diabet sau paralizie. ÃŽn cazul mezodermului se face deosebirea între o grupă mai veche ÅŸi una mai nouă: celulele respectiv organele care Å£in de mezodermul vechi au releele în cerebel, adică aparÅ£in încă de creierul vechi ÅŸi contribuie în cazul unui cancer  la crearea unor tumori compacte în faza de conflict activ, de tipul adeno (d. ex. sânul, melanomul, mezoteliomul - pericard, pleură, peritoneu). Celulele respectiv organele care Å£in de mezodermul nou, au releele  în măduva cerebrală (medulla cerebrală/substanÅ£a albă a creierului mare) ÅŸi în cazul unui cancer contribuie la crearea unor necroze sau a unor găuri în Å£esut (d. ex. osteoporoza) prin scăderea numărului de celule. Aici se poate observa că afecÅ£iunea canceroasă nu este o activitate fără sens a unor celule dezlănÅ£uite în mod aleator, ci un proces ce poate fi bine înÅ£eles ÅŸi prevăzut, ÅŸi care respectă foarte precis condiÅ£iile ontogenetice.

Conform celei de a 4-a Legi Biologice a È˜tiinÈ›ei Vindecării Germanice® “Sistemul condiÅ£ionat ontogenetic al microbilor“, organele conduse de creierul vechi îşi descompun tumorile cu ajutorul unor microbi speciali (ciuperci ÅŸi micobacterii), pe când - tot în cadrul procesului de vindecare - găurile ÅŸi ulceraÅ£iile organelor conduse de creierul nou sunt umplute cu ajutorul virusurilor ÅŸi bacteriilor. Până acum, am privit microbii doar ca ÅŸi cauzatori ai bolilor infecÅ£ioase, iar acest punct de vedere părea a fi unul firesc, deoarece aceÅŸti microbi erau găsiÅ£i întotdeauna în cazul aÅŸa-numitelor boli infecÅ£ioase. Numai că acest lucru nu corespundea adevărului, deoarece aceste pretinse boli infecÅ£ioase erau întotdeauna precedate de o fază de conflict activ. Numai după rezolvarea conflictului, aceÅŸti microbi devin activi, fiind dirijaÅ£i ÅŸi activaÅ£i de creierul nostru. AceÅŸtia ne ajută în sensul că ei curăţă urmările cancerului devenit inutil, adică curăţă tumoarea, care nu mai are nicio întrebuinÅ£are după îndeplinirea sarcinii sale, sau în sensul că bacteriile ÅŸi virusurile contribuie la reconstrucÅ£ia găurilor, necrozelor ÅŸi ulceraÅ£iilor Å£esuturilor conduse de creierul nou. Astfel devin ajutoarele noastre fidele, muncitorii noÅŸtri străini. ConcepÅ£ia despre sistemul imunitar conform căreia există o armată care luptă împotriva microbilor răutăcioÅŸi este pur ÅŸi simplu eronată. Microbii nu sunt cauzatorii bolilor, ci optimizatori în cadrul fazei de vindecare.

A 5-a Lege Biologică „Legea chintesenţei - înţelegerea fiecărei aşa-numite boli ca un Program Biologic Special şi Semnificativ al naturii (ce poate fi înţeles d.p.d.v. al evoluţiei)“ (PBS) întoarce întreaga ştiinţă medicală pe dos. Deoarece, dacă analizăm separat bolile fiecărui strat germinativ, atunci vom observa că există un sens biologic evident.

Din momentul în care, în cadrul ȘTIINȚEI VINDECĂRII, nu mai înţelegem presupusele „boli“ ca nişte „apariţii răutăcioase“ ale naturii sau ca o pedeapsă a lui Dumnezeu, ci ca părţi sau faze singulare ale PBS-ului nostru, de atunci sensului biologic conţinut în fiecare PBS îi revine o importanţă crucială. Programul Biologic Special are deci un scop biologic semnificativ sau prin PBS se doreşte atingerea unui lucru util sau util şi necesar d.p.d.v. biologic. Sensul biologic în cazul unui conflict legat de mamă/copil este d.ex. acela, că organismul produce ţesut excedentar de glandă mamară pentru a oferi ajutor copilului care tocmai trece printr-o perturbare de dezvoltare datorită unui accident, de exemplu: oferindu-i astfel mai mult lapte matern.

În cazul femeilor din aşa-numitele ţări civilizate, aceste procese au loc de regulă după perioada de alăptare. Dacă o femeie din lumea civilizată are un conflict legat de mamă/copil în perioada în care nu (mai) alăptează, atunci apare o astfel de tumoare a glandei mamare şi imită scopul dorinţei de „a da mai mult lapte“ sugarului, care în cele mai multe cazuri este prezent ca şi copil, însă nu ca şi sugar. Acest lucru i-a făcut pe medicii moderni să considere această tumoare ca ceva total lipsit de sens, ca o boală sau o degenerare a naturii, fiindcă ei pierduseră înţelegerea pentru sensul original.

Fără stabilirea lateralității biologice (dacă persoana este stângace sau dreptace din punct de vedere biologic), nu se poate lucra în cadrul ȘtiinÈ›ei Vindecării. ÃŽn cazul unei femei dreptace, sânul stâng este responsabil pentru conflictele legate de copil, mama femeii ÅŸi cămin, iar sânul drept pentru partener sau parteneri, aici intrând toÅ£i ceilalÅ£i oameni, în afară de copiii mici sau oamenii percepuÅ£i drept copii ÅŸi animale. ÃŽn cazul femeii stângace, lucrurile stau tocmai invers. Atunci când aplaudăm ca la teatru, mâna care se află deasupra este cea care conduce, adică ea stabileÅŸte dacă suntem dreptaci sau stângaci din p.d.v. biologic. Dacă mâna dreaptă se află deasupra, atunci persoana respectivă este dreptace; invers, dacă mâna stângă se află deasupra, atunci creierul este cel al unui stângaci. Acest test este foarte important pentru a afla lateralitatea biologică a unei persoane, deoarece există foarte mulÅ£i stângaci corectaÅ£i, care se cred dreptaci. La fel de importantă este cunoaÅŸterea vârstei pacientului,sexului acestuia sau dacă trebuie luate în considerare particularităţi hormonale sau intervenÅ£ii, ca d.ex. tablete anticoncepÅ£ionale, iradierea ovarelor, utilizarea unor hormoni, climacteriu etc. Conflictele biologice pot fi înÅ£elese numai din prisma evoluÅ£iei ca ÅŸi conflicte arhaice, în principiu acestea sunt analoage la om ÅŸi animal. Animalul percepe cele mai multe din aceste conflicte încă în mod real, pe când noi oamenii le percepem într-un mod transpus. Pentru un animal o bucată de hrană pe care acesta nu o poate înghiÅ£i constituie într-adevăr hrana, pe când în cazul omului poate fi vorba ÅŸi de o bancnotă de o mie de euro sau de un câştig la loterie. ÃŽn cadrul ȘTIINÈšEI VINDECÄ‚RII intervenÅ£iile chirurgicale nu trebuie nicidecum refuzate din principiu sau în fiecare caz. Ele trebuie doar să fie indicate individual ÅŸi să aibă la bază o decizie a unui intelect sănătos, adică atunci când soluÅ£ia pare raÅ£ională, când o vindecare spontană ar dura prea mult sau când s-a ajuns la conflicte secundare, de ex. în cazul în care o pacientă se simte deformată datorită unui nodul la sân, la care printr-un DHS s-a format un melanom - însă întotdeauna în conformitate cu criteriile ȘTIINÈšEI VINDECÄ‚RII. Tratamentul medicamentos este fără îndoială un domeniu exclusiv al medicinii academice.

Toate medicamentele care sunt bune d.p.d.v. simptomatic ar trebui utilizate în folosul pacientului şi anume după criteriul dacă medicul ar utiliza respectivul medicament pentru propria sa soţie. Știința Vindecării Germanice® este o ştiinţă naturală empirică. Se bazează pe 5 legi biologice descoperite pe cale empirică, legi ce pot fi aplicate într-un sens strict al ştiinţelor naturale fiecărui caz individual de îmbolnăvire la om şi la mamifer. Necunoaşterea acestor legi în aspectul clinic-medical ne-a oprit de la clasificarea corectă a medicinii sau de la observarea, respectiv judecarea corectă chiar şi a unei singure boli.

 
   
Menu Content/Inhalt