krokus
 GM

 
Bine ati venit!
Imprimare Email

... ceea ce se va ├«nt├ómpla ├«n cadrul disciplinelor de specialitate dup─â un prim val de indignare, va confirma complet rezultatele mele ┼či le va completa ├«n mod detaliat. De acest lucru, sunt convins. Atunci lumea se va ├«ntreba din nou, de ce nu s-a descoperit mai repede acest lucru... Dup─â ce s-a g─âsit ÔÇ×Cheia-Universal─âÔÇť este relativ simplu s─â se deschid─â toate u┼čile cu acest nou mod de ├«n┼úelegere... Parc─â ┼úi se ia o perdea din fa┼úa ochilor!


Dr. Med. Mag. Teol. Ryke Geerd Hamer

Geerd

 

Ce este de fapt ╚śtiin╚Ťa Vindec─ârii Germanice? ┬«

 

Medicina modern─â a dorit s─â exploreze corpul uman pentru a-l putea vindeca mai bine. Dup─â cum s-a v─âzut, acest principiu s-a dovedit incomplet, fiindc─â datorit─â entuziasmului sim┼úit la descoperirea rela┼úiilor mecanico-biochimice, s-a uitat complet de psihic ┼či creier.

├Än mod similar, au fost interpretate gre┼čit ┼či orbitele planetelor, c├ót─â vreme soarele nu putea fi considerat corpul ceresc central din motive dogmatice - crez├óndu-se c─â este vorba de orbite spirale ├«n jurul p─âm├óntului, ceea ce nu doar c─â nu prea avea sens, dar era ┼či foarte greu de calculat. ├Äns─â de c├ónd Galilei a redescoperit soarele ca ┼či corp ceresc central al sistemului nostru planetar, orbitele planetelor au o traiectorie circular─â destul de simpl─â ├«n jurul soarelui.

Medicii secolelor sau mileniilor trecute puneau ├«n centrul observa┼úiilor lor, de cele mai multe ori, leg─âturile psihice, at├ót ├«n ceea ce prive┼čte diagnosticarea c├ót ┼či terapia. Sigur c─â nu erau ├«n stare s─â cimenteze aceste constat─âri pe baza anatomiei, fizicii ┼či biochimiei, adic─â pe baza ┼čtiin┼úelor naturale moderne, ci acumulau experien┼úele mai cu seam─â pe cale psihologic-intuitiv─â, lucru considerat ├«n parte ┼či ast─âzi ca fiind f─âr─â importan┼ú─â. Ambele puncte de vedere sunt incomplete, ambele neglij├ónd creierul ├«ntr-o m─âsur─â mai mare sau mai mic─â. Per ansamblu, concep┼úia psihologic-intuitiv─â era mai apropiat─â de circumstan┼úele reale, fiindc─â ast─âzi cunoa┼čtem urm─ârile groaznice ale unei ┼čtiin┼úe medicale exclusiv organice. Pe de alt─â parte ├«ns─â, nu se poate ajunge la o sinops─â sistematic─â reproductibil─â, dac─â nu se ia ├«n considerare ├«ntregul sistem organic.

├Än realitate nu exist─â o diferen┼úiere strict─â ├«ntre psihic, creier ┼či organ, deoarece este vorba de un sistem tripartit cu func┼úionare sincron─â permanent─â ┼či anume:

Psihic - Creier - Organ 

Toate procesele psihicului ┼či organului sunt interconectate prin creier ┼či sunt coordonate ├«n cadrul acestuia. Creierul este oarecum marele calculator al organismului nostru, psihicul preia rolul programatorului, corpul ┼či psihicul constituind ├«mpreun─â organul efector al calculatorului, at├ót ├«n cazul unei program─âri optime, c├ót ┼či ├«n cazul unei perturb─âri a programului. Nu doar psihicul programeaz─â creierul ┼či organul, ci ┼či organul este capabil s─â induc─â o programare a creierului ┼či a psihicului ├«n cazul unor leziuni, fracturi etc. Trebuie s─â fim con┼čtien┼úi de aceast─â alternan┼ú─â permanent─â ├«ntre psihic ÔÇô creier - organ ┼či s─â privim creierul ca ┼či computerul ├«ntregului nostru organism dezvoltat ├«n decursul a milioane de ani, pentru a putea ├«n┼úelege legile ╚śtiin╚Ťei Vindec─ârii Germanice┬«. ╚śtiin╚Ťa Vindec─ârii Germanice┬« nu cuprinde doar raportul dintre psihic, creier ┼či organ, ci ofer─â ┼či explica┼úiile embriologico-ontogenetice pentru a putea ├«n┼úelege de ce centrele releu individuale se afl─â ├«n anumite p─âr┼úi ale creierului. De asemenea explic─â ┼či leg─âturile dintre diferitele straturi germinative ┼či diferitele forma┼úiuni histologice ce rezult─â din acestea, at├ót tumori canceroase, c├ót ┼či ┼úesuturi s─ân─âtoase; fiindc─â ├«n fiecare zon─â canceroas─â g─âsim acel model histologic al ┼úesutului care, din punct de vedere embriologic, ├«┼či are locul ├«n punctul respectiv.

Totodat─â mai cuprinde ┼či un alt sistem de coordonare care prive┼čte raportul dintre diferitele modele de comportament ┼či conflict ├«n unit─â┼úi mai mari (familie, gint─â, hoard─â, hait─â, turm─â etc.) ┼či care extinde aceast─â sinops─â asupra ├«ntregului cosmos, ┼či prive┼čte convie┼úuirea ce s-a dezvoltat ├«n decursul a milioane de ani ┼či ├«n simbioz─â cu alte rase sau specii, creaturi ├«ntr-un cadru cosmic.

A 3-a Lege Biologic─â a ╚śtiin╚Ťei Vindec─ârii Germanice┬«, ÔÇťSistemul ontogenetic al tumorilor ┼či al bolilor echivalente canceruluiÔÇť grupeaz─â toate a┼ča-zisele boli ├«n func┼úie de apartenen┼úa la stratul germinativ: endodermul, mezodermul ┼či ectodermul, care se formeaz─â deja la ├«nceputul dezvolt─ârii embrionului.

Fiecare celul─â, respectiv fiecare organ al corpului nu poate fi atribuit─â doar unui singur strat germinativ deoarece, din punct de vedere evolutiv, anumite p─âr┼úi ale creierului precum ┼či anumite forma┼úiuni histologice apar┼úin de toate straturile germinative.

Mai mult, organele conduse de creierul nou ┼či organele conduse de creierul vechi (arhaic) se comport─â invers propor┼úional ├«n ceea ce prive┼čte multiplicarea ┼či sc─âderea num─ârului de celule, ├«n cursul fazei de conflict activ ┼či al fazei de conflict rezolvat. Adic─â: celulele respectiv organele care se dezvolt─â din endoderm au releele ├«n trunchiul cerebral ┼či ├«n cazul ├«mboln─âvirii de cancer determin─â multiplicarea sau proliferarea celular─â cu tumori compacte de tipul adeno (d. ex. ├«n ficat, ├«n pl─âm├óni [noduli], ├«n intestin). Celulele respectiv organele care s-au dezvoltat din ectoderm au releele la nivelul scoar┼úei cerebrale ┼či determin─â sc─âderea celular─â sub forma unor necroze sau ulcera┼úii sau  diminuarea func┼úiilor organelor, d. ex. diabet sau paralizie. ├Än cazul mezodermului se face deosebirea ├«ntre o grup─â mai veche ┼či una mai nou─â: celulele respectiv organele care ┼úin de mezodermul vechi au releele ├«n cerebel, adic─â apar┼úin ├«nc─â de creierul vechi ┼či contribuie ├«n cazul unui cancer  la crearea unor tumori compacte ├«n faza de conflict activ, de tipul adeno (d. ex. s├ónul, melanomul, mezoteliomul - pericard, pleur─â, peritoneu). Celulele respectiv organele care ┼úin de mezodermul nou, au releele  ├«n m─âduva cerebral─â (medulla cerebral─â/substan┼úa alb─â a creierului mare) ┼či ├«n cazul unui cancer contribuie la crearea unor necroze sau a unor g─âuri ├«n ┼úesut (d. ex. osteoporoza) prin sc─âderea num─ârului de celule. Aici se poate observa c─â afec┼úiunea canceroas─â nu este o activitate f─âr─â sens a unor celule dezl─ân┼úuite ├«n mod aleator, ci un proces ce poate fi bine ├«n┼úeles ┼či prev─âzut, ┼či care respect─â foarte precis condi┼úiile ontogenetice.

Conform celei de a 4-a Legi Biologice a ╚śtiin╚Ťei Vindec─ârii Germanice┬« ÔÇťSistemul condi┼úionat ontogenetic al microbilorÔÇť, organele conduse de creierul vechi ├«┼či descompun tumorile cu ajutorul unor microbi speciali (ciuperci ┼či micobacterii), pe c├ónd - tot ├«n cadrul procesului de vindecare - g─âurile ┼či ulcera┼úiile organelor conduse de creierul nou sunt umplute cu ajutorul virusurilor ┼či bacteriilor. P├ón─â acum, am privit microbii doar ca ┼či cauzatori ai bolilor infec┼úioase, iar acest punct de vedere p─ârea a fi unul firesc, deoarece ace┼čti microbi erau g─âsi┼úi ├«ntotdeauna ├«n cazul a┼ča-numitelor boli infec┼úioase. Numai c─â acest lucru nu corespundea adev─ârului, deoarece aceste pretinse boli infec┼úioase erau ├«ntotdeauna precedate de o faz─â de conflict activ. Numai dup─â rezolvarea conflictului, ace┼čti microbi devin activi, fiind dirija┼úi ┼či activa┼úi de creierul nostru. Ace┼čtia ne ajut─â ├«n sensul c─â ei cur─â┼ú─â urm─ârile cancerului devenit inutil, adic─â cur─â┼ú─â tumoarea, care nu mai are nicio ├«ntrebuin┼úare dup─â ├«ndeplinirea sarcinii sale, sau ├«n sensul c─â bacteriile ┼či virusurile contribuie la reconstruc┼úia g─âurilor, necrozelor ┼či ulcera┼úiilor ┼úesuturilor conduse de creierul nou. Astfel devin ajutoarele noastre fidele, muncitorii no┼čtri str─âini. Concep┼úia despre sistemul imunitar conform c─âreia exist─â o armat─â care lupt─â ├«mpotriva microbilor r─âut─âcio┼či este pur ┼či simplu eronat─â. Microbii nu sunt cauzatorii bolilor, ci optimizatori ├«n cadrul fazei de vindecare.

A 5-a Lege Biologic─â ÔÇ×Legea chintesen┼úei - ├«n┼úelegerea fiec─ârei a┼ča-numite boli ca un Program Biologic Special ┼či Semnificativ al naturii (ce poate fi ├«n┼úeles d.p.d.v. al evolu┼úiei)ÔÇť (PBS) ├«ntoarce ├«ntreaga ┼čtiin┼ú─â medical─â pe dos. Deoarece, dac─â analiz─âm separat bolile fiec─ârui strat germinativ, atunci vom observa c─â exist─â un sens biologic evident.

Din momentul ├«n care, ├«n cadrul ╚śTIIN╚ÜEI VINDEC─éRII, nu mai ├«n┼úelegem presupusele ÔÇ×boliÔÇť ca ni┼čte ÔÇ×apari┼úii r─âut─âcioaseÔÇť ale naturii sau ca o pedeaps─â a lui Dumnezeu, ci ca p─âr┼úi sau faze singulare ale PBS-ului nostru, de atunci sensului biologic con┼úinut ├«n fiecare PBS ├«i revine o importan┼ú─â crucial─â. Programul Biologic Special are deci un scop biologic semnificativ sau prin PBS se dore┼čte atingerea unui lucru util sau util ┼či necesar d.p.d.v. biologic. Sensul biologic ├«n cazul unui conflict legat de mam─â/copil este d.ex. acela, c─â organismul produce ┼úesut excedentar de gland─â mamar─â pentru a oferi ajutor copilului care tocmai trece printr-o perturbare de dezvoltare datorit─â unui accident, de exemplu: oferindu-i astfel mai mult lapte matern.

├Än cazul femeilor din a┼ča-numitele ┼ú─âri civilizate, aceste procese au loc de regul─â dup─â perioada de al─âptare. Dac─â o femeie din lumea civilizat─â are un conflict legat de mam─â/copil ├«n perioada ├«n care nu (mai) al─âpteaz─â, atunci apare o astfel de tumoare a glandei mamare ┼či imit─â scopul dorin┼úei de ÔÇ×a da mai mult lapteÔÇť sugarului, care ├«n cele mai multe cazuri este prezent ca ┼či copil, ├«ns─â nu ca ┼či sugar. Acest lucru i-a f─âcut pe medicii moderni s─â considere aceast─â tumoare ca ceva total lipsit de sens, ca o boal─â sau o degenerare a naturii, fiindc─â ei pierduser─â ├«n┼úelegerea pentru sensul original.

F─âr─â stabilirea lateralit─â╚Ťii biologice (dac─â persoana este st├óngace sau dreptace din punct de vedere biologic), nu se poate lucra ├«n cadrul ╚śtiin╚Ťei Vindec─ârii. ├Än cazul unei femei dreptace, s├ónul st├óng este responsabil pentru conflictele legate de copil, mama femeii ┼či c─âmin, iar s├ónul drept pentru partener sau parteneri, aici intr├ónd to┼úi ceilal┼úi oameni, ├«n afar─â de copiii mici sau oamenii percepu┼úi drept copii ┼či animale. ├Än cazul femeii st├óngace, lucrurile stau tocmai invers. Atunci c├ónd aplaud─âm ca la teatru, m├óna care se afl─â deasupra este cea care conduce, adic─â ea stabile┼čte dac─â suntem dreptaci sau st├óngaci din p.d.v. biologic. Dac─â m├óna dreapt─â se afl─â deasupra, atunci persoana respectiv─â este dreptace; invers, dac─â m├óna st├óng─â se afl─â deasupra, atunci creierul este cel al unui st├óngaci. Acest test este foarte important pentru a afla lateralitatea biologic─â a unei persoane, deoarece exist─â foarte mul┼úi st├óngaci corecta┼úi, care se cred dreptaci. La fel de important─â este cunoa┼čterea v├órstei pacientului,sexului acestuia sau dac─â trebuie luate ├«n considerare particularit─â┼úi hormonale sau interven┼úii, ca d.ex. tablete anticoncep┼úionale, iradierea ovarelor, utilizarea unor hormoni, climacteriu etc. Conflictele biologice pot fi ├«n┼úelese numai din prisma evolu┼úiei ca ┼či conflicte arhaice, ├«n principiu acestea sunt analoage la om ┼či animal. Animalul percepe cele mai multe din aceste conflicte ├«nc─â ├«n mod real, pe c├ónd noi oamenii le percepem ├«ntr-un mod transpus. Pentru un animal o bucat─â de hran─â pe care acesta nu o poate ├«nghi┼úi constituie ├«ntr-adev─âr hrana, pe c├ónd ├«n cazul omului poate fi vorba ┼či de o bancnot─â de o mie de euro sau de un c├ó┼čtig la loterie. ├Än cadrul ╚śTIIN╚ÜEI VINDEC─éRII interven┼úiile chirurgicale nu trebuie nicidecum refuzate din principiu sau ├«n fiecare caz. Ele trebuie doar s─â fie indicate individual ┼či s─â aib─â la baz─â o decizie a unui intelect s─ân─âtos, adic─â atunci c├ónd solu┼úia pare ra┼úional─â, c├ónd o vindecare spontan─â ar dura prea mult sau c├ónd s-a ajuns la conflicte secundare, de ex. ├«n cazul ├«n care o pacient─â se simte deformat─â datorit─â unui nodul la s├ón, la care printr-un DHS s-a format un melanom - ├«ns─â ├«ntotdeauna ├«n conformitate cu criteriile ╚śTIIN╚ÜEI VINDEC─éRII. Tratamentul medicamentos este f─âr─â ├«ndoial─â un domeniu exclusiv al medicinii academice.

Toate medicamentele care sunt bune d.p.d.v. simptomatic ar trebui utilizate ├«n folosul pacientului ┼či anume dup─â criteriul dac─â medicul ar utiliza respectivul medicament pentru propria sa so┼úie. ╚śtiin╚Ťa Vindec─ârii Germanice┬« este o ┼čtiin┼ú─â natural─â empiric─â. Se bazeaz─â pe 5 legi biologice descoperite pe cale empiric─â, legi ce pot fi aplicate ├«ntr-un sens strict al ┼čtiin┼úelor naturale fiec─ârui caz individual de ├«mboln─âvire la om ┼či la mamifer. Necunoa┼čterea acestor legi ├«n aspectul clinic-medical ne-a oprit de la clasificarea corect─â a medicinii sau de la observarea, respectiv judecarea corect─â chiar ┼či a unei singure boli.

 
Avem 3 vizitatori online
NWO
Num─âr afi┼č─âri con┼úinut : 119166
   
Menu Content/Inhalt